Ilie Bolojan pregătește resetarea sistemului de salarizare: noua lege va aduce și reduceri de venituri în sectorul public
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Executivul lucrează la o nouă lege a salarizării unitare care urmează să fie asumată până la finalul lunii august, document ce va produce o reconfigurare profundă a veniturilor din sectorul public. Șeful Guvernului a transmis că reforma nu va însemna doar ajustări pozitive, ci și diminuări salariale pentru anumite categorii de bugetari, în cadrul unui proces amplu de echilibrare a sistemului.
Proiectul este elaborat în cadrul Ministerul Muncii, unde echipele tehnice analizează mai multe variante de calcul pentru a înlocui propunerea anterioară. Aceasta fusese criticată pentru impactul bugetar estimat la aproximativ 30 de miliarde de lei anual, o sumă considerată imposibil de susținut în actualul context fiscal. România se confruntă cu un deficit ridicat, iar reducerea cheltuielilor publice a devenit o prioritate strategică.
Premierul a descris reforma drept o „mare reașezare” a sistemului salarial, menită să corecteze discrepanțele acumulate în ultimii ani. În prezent, diferențele dintre salariile din diverse instituții și domenii sunt considerabile, chiar și pentru funcții similare. Sporurile acordate diferențiat și interpretările variate ale grilelor salariale au generat o structură dezechilibrată, pe care Executivul intenționează să o uniformizeze.
Noua lege va introduce principii unitare și plafoane mai stricte, astfel încât salariile să fie corelate cu responsabilitatea funcției și cu capacitatea bugetară a statului. În acest proces, veniturile considerate peste media sistemului ar putea fi plafonate sau ajustate în jos. Ilie Bolojan a subliniat că reforma trebuie să fie sustenabilă și să reflecte realitatea economică, nu doar așteptările politice sau presiunile de moment.
Un element central al acestei reforme este legătura cu Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Reforma salarizării reprezintă un jalon esențial pentru accesarea fondurilor europene, iar termenul-limită pentru adoptare este finalul lunii august. Întârzierea sau respingerea proiectului ar putea avea consecințe directe asupra finanțării europene.
Guvernul încearcă să găsească un echilibru delicat între nevoia de consolidare fiscală și menținerea stabilității sociale. Pe de o parte, sunt anunțate posibile creșteri pentru domeniile în care salariile sunt considerate insuficiente. Pe de altă parte, ajustările descendente sunt prezentate drept inevitabile în zonele unde veniturile sunt apreciate ca fiind disproporționate.
Pentru angajații din sectorul public, această reformă aduce incertitudine și așteptări amestecate. Dacă pentru unii noua lege ar putea însemna o corecție favorabilă, pentru alții se traduce prin diminuarea veniturilor. „Resetarea” sistemului salarial anunțată de Ilie Bolojan se conturează astfel ca una dintre cele mai importante și sensibile intervenții administrative din ultimul deceniu.
