Deficitul bugetar forțează reforma administrației locale

Ilie Bolojan a declarat că situația financiară a României impune o regândire a modului în care funcționează administrația publică locală. Potrivit premierului, fără măsuri clare de eficientizare, reducerea numărului de comune va deveni o soluție necesară pentru menținerea echilibrului bugetar.

Premierul a făcut aceste declarații în fața reprezentanților administrațiilor locale, subliniind că presiunea deficitului bugetar limitează sever capacitatea Guvernului de a sprijini financiar autoritățile locale. În acest context, menținerea actualelor structuri administrative nu mai poate fi susținută fără reforme profunde.

Ilie Bolojan a arătat că, în prezent, administrațiile locale din România se bazează în proporție de aproximativ 80% pe transferuri de la bugetul de stat. Comparativ, în Uniunea Europeană, ponderea veniturilor provenite din bugete centrale este, în medie, de circa 50%. Această diferență reflectă un nivel scăzut de autonomie financiară și o dependență structurală de finanțarea guvernamentală.

Premierul a explicat că una dintre principalele vulnerabilități ale sistemului actual este legată de cheltuielile cu personalul. În majoritatea statelor europene, salariile din administrația locală sunt acoperite din venituri proprii. În România, însă, taxele locale reușesc să acopere doar aproximativ 25% din aceste cheltuieli, restul fiind suportat de bugetul național.

Bolojan a subliniat că Guvernul nu mai dispune de spațiu fiscal pentru a compensa aceste dezechilibre prin alocări suplimentare. Corectarea deficitului bugetar este o prioritate asumată, iar acest lucru presupune o utilizare mai eficientă a resurselor existente.

În acest context, premierul a transmis că administrațiile locale trebuie să identifice soluții pentru reducerea costurilor și creșterea eficienței, inclusiv prin cooperare intercomunală sau reorganizare internă. În lipsa unor rezultate concrete, reformele administrativ-teritoriale vor deveni inevitabile.

Mesajul economic transmis de Guvern este unul de responsabilitate fiscală: sustenabilitatea finanțelor publice nu mai permite menținerea unor structuri administrative ineficiente, iar reformele vor fi dictate de realitățile bugetare.